Biserica Creştină Baptistă „Speranţa”- Arad

Biserica din inima Aradului, pentru inima arădenilor

Este caracterizată de următoarele elemente cheie:

1. Membrii bisericii au fost salvaţi prin credinţă personală în Jertfa Domnului Isus. Aceştia şi-au exprimat credinţa lor, public, prin actul botezului nou testamentar.
2. Singura autoritate ce ne coordonează viaţa de credinţă atât în biserică cât şi în societate este Biblia,Cuvântul scris al lui Dumnezeu.El este divin, fără greşală şi acelaşi pentru toate generaţiile.
3. Fiecare membru al bisericii are obligaţia să facă tot ce depinde de el pentru a creşte în viaţa de credinţă şi pentru a fi capabil să depună în societate o mărturie frumoasă şi eficientă.
4. Toate resursele meteriale şi spirituale ne-au fost dăruite de Dumnezeu. Aceasta ne determină să le punem la dispoziţia lucrării lui Dumnezeu din Arad, din ţară şi din lumea întreagă.
5. Fiecare membru al bisericii este o valoare reală şi toţi sunt binecuvântaţi de Dumnezeu cu cel puţin un dar spiritual.Datoria membrilor şi a slujitorilor bisericii este să lucreze împreună pentru descoperirea acestor daruri care să fie folosite apoi pentru slava lui Dumnezeu şi binele semenilor.
6. Scopul existenţei noastre, ca indivizi, familii şi biserică, este glorificarea lui Dumnezeu prin zidirea bisericii şi lucarea de evanghelizare.El poate fi şi trebuie atins cu diferite mijloace şi pe diferite căi,dar responsabilitatea aparţine tuturor.
7. Membrii bisericii sunt convinşi că împlinirea misiunii noastre atât în biserică,cât şi în afara ei depinde de puterea oferită de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu.Numai El ne poate face capabili să fim şi să facem ceea ce doreşte Dumnezeu.
8. Fiecare membru al bisericii poate experimenta bucuria unei vieţi plenare în Domnul Isus Cristos.Deşi mântuirea este un eveniment măreţ, ea este doar începutul şi nu sfârşitul vieţii şi a minunatelor experienţe cu Dumnezeu.Trăirea cu Dumnezeu poate oferi zilnic ceva deosebit şi frumos.
9. Deşi dorim mântuirea cât mai urgentă a fiecărui aparţinător şi vizitator, fiecare persoană care doreşte să se închine lui Dumnezeu împreună cu membrii bisericii Speranţa este binevenită la orice serviciu religios de închinare. 

Constituire

     Datorită distanţelor mari pe cere trebuiau să le parcurgă până la biserică credincioşii baptişti ce locuiau in cartierul Grădişte şi în centrul Aradului, în toamna anului 1929 se constituie a şasea biserică baptistă în oraşul de pe Mureş, Biserica Creştină Baptistă „Speranţa”.Ea îşi începe activitatea printr-un grup de iniţiativă format din 15 fraţi care lucrează sârguincios, astfel că până la constituire biserica va ajunge la 70 de membri.Dintre cei care au fost la deschidere amintim : Popa Ioan-preşedintele Cultului Baptist şi a Comunităţii Baptiste Arad, Mihai Munteanu, Păsărilă Petru şi Păsărilă Pavel,Brânda Cornel, Moţ Petru şi Moţ Gheorghe, Juncan Ioan, Fânaţă Nic şi Sofia, Marandiuc Ioan şi Sermina, familia Sida Teodor.

Clădiri destinate închinării

    În decursul celor 70 de ani de viţă şi activitate Biserica Creştină Baptistă „Speranţa”- Arad s-a adunat pentru închinare la următoarele adrese:

Strada Bihorului nr. 13

    Prima casă de rugăciune a fost în str Bihorului nr.13.Aici era librăria „Speranţa”,care aparţinea fratelui Vasile Berbecar.În acest mic spaţiu, fraţii au decis să înceapă adunarea membrilor din bisreica „Speranţa”.Tot aici era şi sediul Comunităţii Creştine Baptiste de Arad. Treptat, pe măsură ce a crescut numărul de membrii,biserica s-a extins,ajungând în 1962 să ocupe întreg imobilul,prin cumpărarea spaţiului de la locatari şi mutarea Comunităţii Baptiste în str.E.Varga nr.2.

Încercarea de pe Bulevardul Ferdinand

    În 1948,împreună cu Comunitatea Creştină Baptistă Arad,Biserica „Speranţa” a cumpărat o casă în B-dul Regele Ferdinand nr.14 (B-dul Revoluţiei,colţ cu str.A.Mureşanu-fostă E.Varga).Fiind avariată grav de la bombardamentul din timpul războiului,clădirea a fost demolată şi s-a construit o clădire impunătoare.Aici au lucrat fraţii din Arad şi din împrejurimisă contruiască aceasta clădire pentru Biserca „Speranţa” şi Comunitate.Când s-a ajuns la finisare,lucrările au fost sistate de la Primărie, sub pretextul că nu există autorizaţie de contrucţie.A urmat o serie de intervenţii, audienţe,scrisori la autorităţi,pană în 1960,când clădirea (în roşu) a fost „cedată” statului.Astfel,la 1 septembrie 1960,la biserica „Speranţa” a avut loc o şedinţă comună la care au participat reprezentaţi ai Uniunii Creştine Baptiste,ai Comunităţii de Arad,Departamentului Cultelor şi comitetului lărgit din partea Bisericii „Speranţa”.Şedinţa s-a încheiat după ce s-a votat propunera ca soarta clădirii să fie rezolvată de către Uniune şi Comitetul executiv al Comunităţii de Arad.Rezultatul: toţi au fost pentru,mai puţin unul,care s-a abţinut.Prin declaraţia semnată de secretarul şi casierul Comunităţii a fost împuternicit Preşedintele Comunităţii să semneze contractul de donatie către Sfatul Popular,astfel,clădirea şi termenul trec cu titlu de „donaţie” în favoarea statului.Impunătoarea clădire a fost dărâmată,iar pe terenul respectiv s-au construit blocuri muncitoreşti,conform planului de sistematizare.Menţionăm cu despăgubire morală sau materială.

Strada Buşteni nr.20-22

    După mult post şi rugăciune,după multe intervenţii la conducerea locală,în 20.07.1971 se cumpară o casă cu grădină(66 x 24 m)pe starda Buşteni.Pentru construcţia de aici se face întabularea suprafeţei de 1572 mp în 3 noiembrie 1972 şi se obţine Avizul de principiu în 17 martie 1973,cu următoarele condiţii impuse de CPJ Arad:

• Termenul se reduce la 1077 mp,urmând ca restul de 495 mp să fie expropriat.
• Suprafaţa de construcţie se va încadra în limitele 18 x 36 m.

    În septembrie 1973 se obţine aviz prealabil de principiu pentru plasament cu aviz favorabil,cu urmatoarele condiţii:

• Obţinerea acordului unic al CPJ Arad
• Respectarea dimensiunilor impuse prin avizul din 17.03.1973
• Dezafectarea cladirii situate în str. Bihorului,nr.13 şi cedarea către CPJ Arad a terenului liber de orice servicii
• Obţinerea avizului Departamentului Cultelor

    După obţinerea celor de mai sus se emite ăn sfârşit Autorizaţie de contrucţie pentru executarea lucrării datată 25.02.1975 cu specificaţia:

    „Demolarea casei de rugăciune din str. Bihorului nr.13 şi reconstituirea acesteia pe str. Buşteni nr. 20-22 Arad.Astfel,suprafaţa contruită se reducea la 18 x 30 m,cu demisol,balcon şi se elimină sala de repetiţie.Birourile şi locuinţele se pot soluţiona pe plan local,fie separat,fie în acelaşi corp cu casa de rugăciuni.”

    S-au început lucrările de pregătire,organizare de şantier,demolarea casei,apoi săpături,execuţia scheletului de beton,etc.După doi ani în care fiecare membru din biserică a fost implicat în contrucţie clădirea este inaugurată pe 4 decembrie 1977.

    De la obţinerea terenului până la ultima lucrare totul a fost un miracol.Nu s-a inregistrat nici un accident,lucrarea a întărit relaţiile frăţeşti,mărturia a fost puternică în întregul oraş,şi lucrarea spirituală care a urmat a dovedit ajutorul şi însoţirea lui Dumnezeu.

    După 1989 se lucrează la contruirea mansardei clădirii,pentru eliminarea infiltraţiilor apei,obtinându-se noi spaţii administrative şi de studiu pentru copii,se face betonarea şi asfaltarea spaţiului din jurul bisericii,se cumpară un teren pentru parcare,se face canalizarea,se înnoieşte interiorul bisericii şi se reface instalaţia de sonorizare,se modifică instalaţia de încălzire pentru gaz metan, etc.

Activităţi în cadrul Bisericii

    De la începutul ei,Biserica „Speranţa” a fost cunoscută pentru activitatea muzicală.Corul mixt a început să activeze din primele zile de viaţă a bisericii sub îndrumarea fratelui Şerban Petru.În anul 1952,sub conducerea fratelui Şerfezi Alexandru, s-a înfiinţat orchestra,iar în 1962, prin osteneala fratelui Florea Burcă, s-a înfiinţat şi fanfara.Corul mixt şi fanfara au funcţionat făra întrerupere până la data prezentă.

    Din 1975 a reînceput lucrarea cu copii,lucrare care în ciuda faptului interdicţiilor comuniste şi-a continuat activitatea până azi.

    Un alt domeniu în care s-a investit de la început şi care a funcţionat permanent a fost lucrarea cu tineretul.

    Biserica „Speranţa” şi-a arătat interesul pentru progresul lucrării lui Dumnezeu şi prin trimiterea tinerilor în vederea pregătirii teologice şi intrarea lor în lucrarea de păstorire.Astfel,printre cei intraşi în lucrare din rândurile Bisericii „Speranţa” îi amintim pe fraţii:Grec Traian, Handra Sima, Ardelean Ioan, Berar Gheorghe, Levic Teodor, Ţolea Ioan, Nelu Simion, Mic Teodor, Muscat Gheorghe, Popa Dorel, Şurtea Gheorghe, Drăgan Ovidiu, Ignat Sorin, Groza Teodor, Mircea Andreican, Miclea Cornel, Costea Samuel.

Păstori

    Oamenii care au stat la dispoziţia lui Dumnezeu şi au slujit Biserica „Speranţa” trebuie priviţi prin prisma lucrării generale din cult de dinainteşi după război.Înainte de 1994, dintre fraţii care au slujit Biserica „Speranţa” amintim:Popa Ioan,Cozma Dimitrie,Morar Gavrilă,Truţa Ioan,Munteanu Mihai(1932-1945), Marcu Nechifor(1940-1942).

     După 1944,când bisericile s-au organizat mai bine,Biserica „Spenaţa” a fost slujită de păstorii: Alexa Popovici(1944-1952),Inovan Dumitru(1952-1959),Harap Dumitru(1954-1957), Truţa Ioan(1959-1966si 1968-1990),Viorel Iuga(1987-),Doru Popa (1987)şi Romică Iuga(1993-).Menţionăm că fratele Ţon Iosif a slujit biserica în calitate de evanghelist (1956-1957),iar în timpul în care fratele Truţa a fost destituit de către autorităţile comuniste,biserica a fost girată de fratele Grec Traian(1966-1967) şi fratele Handra Sima(1967-1968).

     Ca în orice altă biserică ,şi în cazul Bisericii Baptiste „Speranţa”-Arad, atât în lucrarea de păstorire pe teren,cât şi în lucrarea de vestire a Cuvântului în adunare, au fost implicaţi foarte mulţi credincioşi duhovniceşti şi devotaţi.Dumnezeu ,care cunoaşte numele,activitetea şi jertfa fiecăruia să îi răsplăteacă pe măsura bunătăţii Lui!

Caracteristici deosebite

• O biserică mamă ,din care s-au înfiinţat mai multe biserici
• O biserică în care s-a predicat Evanghelia curată şi cu competenţă
• O biserică cu formaţii muzicale bune
• O biserică orientată spre misiune şi care a contribuit la plantarea de biserici
• O biserică ce a accentuat întâlnirile de post şi rugăciune
• O biserică ce a nascut lucrători